din ciclul restituiri...

dupa ce acum citiva ani am trecut prima oara podul prieteniei si dunarea la bulgari, chestie care mi se parea de neatins in anii 80 cind locuiam in giurgiu si ne uitam cu curentul oprit la luminile de pe malul bulgaresc.

tot pe atunci, de un 1 mai, am fost cu ai mei in port sa mergem cu vaporasul pe dunare. nu eram suficient de multi ca sa plece, asa ca am stat o vreme, ne-am uitat la dunare si am plecat.

azi aceeasi chestie: minim 20 de persoane ca sa plece. pe care i-am strins in vreo 10 minute de mers pe chei si vorbit cu oamenii. so pohta ce-am pohtit s-a facut. iata si dovada mai jos.